You are using an outdated browser. For a faster, safer browsing experience, upgrade for free today.

Se încarcă...

Digitalizarea Brasov


Prin continuarea digitalizării orașului vom obține o calitate  superioară a muncii, atât a administrativului local cât și a cetățenilor.  

Smart City!  Brașovul - ORAȘ INTELIGENT ORIENTAT CĂTRE CETĂȚENI!

       Orașul inteligent are ca scop simplificarea procedurilor și proceselor, reducerea costurilor, reducerea timpului alocat diverselor acțiuni, reducerea consumabilelor, optimizarea metodologiilor de lucru și multe altele. Cu alte cuvinte, de ce să pierzi timpul  la cozi, ghișee, etc , când ai putea să-l folosești pentru ceva constructiv?

        Un oraș inteligent sau smart city este un concept de dezvoltare urbană care integrează tehnologii și sisteme pentru a administra în mod eficient și securizat resursele unui oraș, în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, a dezvoltării comunității și protejării mediului. Acestea includ, dar nu sunt limitate la:

·       Departamente informatice locale

·       Sisteme de transport

·       Spitale

·       Rețele de distribuției a apei

·       Administrarea deșeurilor

·       Școli

·       Biblioteci

·       Agenții publice                                                                         

·       Alte servicii ale comunității.   


   De ce propunem pentru  Brașov ”Oraș inteligent!” ?

         Conceptul de SMART CITY este acoperit pe larg în ziua de azi și este definit prin numeroși termeni ca: digital city, e-communities, intelligent city, telecity sau wired city care nu mai țin de domeniul SF-ului.

Orașe ca Amsterdam, Barcelona, Hong Kong, Delhi, New York, Berlin, Copehnaga, Toronto, Stockholm, Viena și multe altele sunt exemple de orașe care urmăresc activ implementarea unei strategii SMART și care sunt considerate și date ca exemple de ”smart cities”.

           Componenta SMART a unui oraș a evoluat rapid în ultimii ani de la o posibilitate, la o necesitate, inclusă în strategiile de dezvoltare urbană.

          Utilizând senzori cu consum minim de energie, rețele wi-fi, supravegherea digitală, procesarea automată a fluxurilor de date și sistemele de management al serviciilor publice,  sunt doar câteva exemple de digitalizare și oportunități pentru orașele inteligente. Dincolo de sistemele fizice cu care ne-am obișnuit, aceste soft-uri bazate pe tehnologie și automatizări reprezintă un răspuns la provocarea urbană din zilele noastre.

         Conform studiilor și analizelor, provocarea urbană de azi este să gândești, să acționezi și să trăiești SMART. Statisticile și previziunile experților în demografie și urbanism prevăd faptul că populația lumii se va dubla până în anul 2050, de aceea, plecând de la această premiză, observăm tot mai multe demersuri în transformarea sistemelor și comunităților prin soluții inteligente, ca răspuns la următoarele probleme: resurse indisponibile, rețele fizice învechite, capacități limitate, protejarea mediului înconjurător, aglomerarea urbană, siguranță, nevoia unui sistem integrat de management etc.

        Plecând de la aceste afirmații, orașele și comunitățile locale trebuie să înceapă să gândească în perspectivă, să planifice cum să devină prietenoase cu mediul, orientate spre cetățeni, cum să utilizeze rațional resursele, cum să genereze venituri în paralel. Din acest punct de vedere tehnologia IT&C este una dintre puținele opțiuni care pot ajuta orașele să devină sustenabile, eficiente și moderne.

      Trendul global de transformare în smart city a creat o comunitate de piețe globale, regiuni, țări, metropole, alianțe, asociații, grupuri de inovare care colaborează în acest demers și au adoptat în acest sens strategii, programe, inițiative, planuri de acțiune și declarații pentru care se alocă din ce în ce mai multe fonduri la nivel mondial.

       În Europa, dezvoltarea de orașe inteligente are doi actori principali: orașele - în mod special marile capitale (Amsterdam, Viena, Barcelona, Helsinki, Copehnaga, Londra) și Uniunea Europeană (Studiu Maparea Orașelor Inteligente în Uniunea Europeană). În scopul sprijinirii dezvoltării orașelor inteligente Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat în 2015 un document care pune bazele unei strategii de dezvoltare și susținere a proiectelor de tip SMART CITY, intitulat ”Orașele inteligente ca motor al unei noi politici industriale în Europa”, disponibil aici.

        Orice demers în SMART CITY trebuie să înceapă cu un management SMART. În acest sens. executivul din administrația locală și anume PRIMARUL ( și aparatul său de specialitate) sau CITY MANAGERUL sunt primii care trebuie să asigure dezvoltarea comunității de servicii publice inteligente și să explice cetățenilor importanța unei strategii inteligente de dezvoltare bazată pe tehnologie.

       Roluri determinante în acestă provocare de catalizare a comunităților și transformare pe baza tehnologiei digitale în comunități SMART,  le au:

·       societatea civilă și anume, cetățenii care trebuie educați pentru a deveni cetățeni smart;

·       mediul de afaceri- cu un rol important în stimularea inovării și colaborarea cu instituțiile publice pentru livrarea de soluții smart;

·       HUB-urile inovative;

·       Consiliul local pentru susținere politică și sprijin în realizarea viziunii strategice de transformare smart city, precum și clusterele tehnologice pentru studii de caz și schimbul de idei și soluții care au funcționat în orașele considerate deja inteligente.

Dintre parametrii care vor defini un SMART CITY, amintim:

·       rețele electrice inteligente

·       rată penetrare bandă lată de peste 80%

·       supraveghere inteligentă

·       biometrie

·       clădiri inteligente și automatizate

·       echipamente pentru iluminat intelligent

·       rețele de senzori pentru managementul digital al consumului de resurse

·       e-guvernare

·       e-educație

·       e-sănătate

·       mobilitate cu emisii reduse

·       transport inteligent

·       dispozitive medicale inteligente și conectate

          Strategia ”Europa 2020” promovează orașele inteligente în întreaga Europă prin investiții în infrastructurile TIC, pentru dezvoltarea capitalului uman și în soluții care să profite de avantajele legate de noile tehnologii, de digitalizare pentru realizarea următoarelor obiective:

· îmbunătățirea durabilității și calității vieții și muncii cetățenilor și întreprinderilor,

· optimizarea eficienței și accesibilităţii serviciilor,

· reducerea sărăciei, a ratei șomajului, a excluziunii sociale, a poluării și a degradării mediului.

          Transformarea orașelor pentru a deveni inteligente va avea urmări asupra inovării tehnologice, a transporturilor inteligente, a creșterii eficienței energetice, a vieții cetățenilor, lucrătorilor și întreprinderilor, prin numeroase schimbări legate, de exemplu, de munca la distanță, de e-democrație, de transparența sporită, și va permite o participare mai activă la procesul decizional.

 

COMISIA EUROPEANĂ SUSȚINE ORAȘELE INTELIGENTE

         ”Orizont 2020” este cel mai mare program de cercetare și inovare din UE, cu fonduri de aproape 80 de miliarde de euro disponibile pe parcursul a 7 ani (2014-2020). ”Orizont 2020” este deschis tuturor, cu o structură simplă care reduce birocrația și timpul, astfel încât participanții să se poată concentra asupra a ceea ce este cu adevărat important. Această abordare asigură realizarea rapidă a proiectelor noi și obținerea de rezultate rapide. 

ȚARA UNDE BIROCRAȚIA A DISPĂRUT! ESTONIA- CEA MAI DIGITALIZATĂ SOCIETATE DIN LUME

         Estonia a ajuns atât de departe cu digitalizarea serviciilor, încât cetățenii pot ajunge doar de trei ori în viață să semneze hârtii la diversele autorități, pentru: căsătorie, divorț și vânzare-cumpărare proprietate. Vă imaginați cum ar fi un astfel de sistem în România? Să nu mai pierdem ore întregi la coadă la ghișee? Să votăm online? Să solicităm cetățenia online? Să plătim taxele și impozitele online, de oriunde și oricând? Să interacționăm cu administrația publică online? Să raportăm probleme locale de pe telefonul mobil? Succesul Estoniei are la bază o infrastructură inteligentă care permite construirea unui sistem digital integrat de servicii. O parte importantă a acestui sistem digitalizat este reprezentată de flexibilitatea și abilitatea de integrare a diverselor platforme într-un amplu sistem electronic care oferă transparență și care este în continuă dezvoltare.

        Datorită acestei digitalizari, în Estonia sunt economisiți 800 de ani de muncă datorați birocrației în fiecare an. O altă țară care a adoptat e-guvernarea este Republica Moldova. Durează câteva minute să-ți completezi declarațiile de impozit sau să depui documente online, iar o firmă poate fi înființată online în sub o jumătate de oră, fără a mai fi nevoie să “plimbi” hârtii la diverse instituții. Dacă în România avem frânturi de proiecte implementate la nivel local, Estonia este dovada că sistemul online de e-guvernare bine gândit, poate fi implementat la nivel național. Chiar dacă bazele de date ale diverselor instituții publice sunt separate, sistemul integrat permite comunicarea în caz de nevoie, astfel încât odată introduse informațiile solicitate acestea sunt stocate, iar cetățenii nu mai trebuie să completeze formulare online lungi și să piardă timp pentru că sistemul și statul deține deja aceste informații despre el.

        Putem considera acest succes o revoluție a birocrației, care în România în loc să se reducă, atinge cote tot mai înalte și reprezintă o piedică în calea realizării multor activități din diverse domenii. Digitalizarea este o parte importantă din viaţa noastră şi are scopul de a ne face mai eficienți. Ca și statistică, România se clasează pe locul 28 în Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele DESI- Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potențial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu.

        România se clasează pe ultimul loc în privința prestării de servicii publice în sfera digitală. Însă în ultimul an, s-au înregistrat progrese, comparativ cu anul anterior în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice digitale, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin pre-completarea automată a formularelor pentru cetățeni.  România ar trebui să se inspire din modelele de bune practici în domeniul digitalizării întâlnite în Uniunea Europeană. În vederea creșterii potențialului României în sectorul digital- raportat la sectorul public, ar fi nevoie de următoarele acțiuni pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale:

·       creșterea numărului de soluții și servicii de e-guvernare și promovarea acestora într-un mod efficient;

·       transpunerea Directivei 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice și extinderea progresivă a domeniului de aplicare și în alte sectoare;

·       implementarea unor sisteme electronice de control al TVA-ului și introducerea unui document standardizat pentru auditul fiscal- SAFT;

·       depunerea online a tuturor declarațiilor;

·       încurajarea unei abordări locale privind accesul la internet;

·       educarea cetățenilor privind interacțiunea digitalizată cu instituțiile statului.

       Sistemul estonian poate fi replicat în mai multe țări, inclusiv în România, dar pentru realizarea unei societăți digitale este nevoie ca și autoritățile să fie deschise la această idee și să sprijine dezvoltarea acestui mediu. Orașul inteligent este orientat către cetățeni, asigură o comunicare eficientă în materie de timpi, necesitate reală și soluții – între cetățeni și autoritățile publice și furnizorii de servicii urbane. În acest sens este nevoie de aplicații și monitoare accesibile locuitorilor,  în locuri strategice sau în puncte de informare; tehnologii sau platforme online care permit autorităților administrative să soluționeze problemele și întrebările cetățenilor în timpi optimi și care să permită o interacțiune digitalizată online, simplă și rapidă.

        Datorită avântului tehnologic și digitalizării continue și progresive a acțiunilor din diverse domenii, toți factorii și entitățile sunt interconectate în mediul online.

         Astfel, mediul de afaceri interacționează cu clienții și prospecții online, platformele online permit formarea de comunități, schimbul de idei, interacțiunea oricând și de oriunde, cu condiția să aibă acces la internet, pe scurt, majoritatea activităților zilnice întreprinse de o persoană se pot realiza în prezent, online.

De ce să ne mai deplasăm în oraș sau la ghișee să primim răspunsuri la întrebări când le putem afla online?

De ce să “plimbăm hârtii” pe la diverse instituții când le putem depune online?

De ce să achităm taxe, impozite, amenzi la ghișee când putem să le achităm online?

De ce să solicităm documente sau certificate și să pierdem timp când putem să le solicităm online?

        Un oraș inteligent are ca scop simplificarea procedurilor și proceselor, reducerea costurilor, reducerea timpului alocat diverselor acțiuni, reducerea consumabilelor, optimizarea metodologiilor de lucru și multe altele. Omul trebuie să se adapteze noii ere a tehnologiei și să se bucure de toate beneficiile aduse de acest acces rapid și interacțiune online în majoritatea domeniilor. Tu cât timpi pierzi la ghișee? Nu ar fi mai simplu să achiți, să soliciți documente sau să depui cereri online din confortul casei? Datorită digitalizării se poate și altfel: taxele pot fi plătite comod, cu cardul, fără dosare întregi de acte și fără cozi la ghișee.

       Această orientare către cetățean depinde în primul rând de acțiunile întreprinse de administrația publică și de implicarea tuturor factorilor în adoptatea acestei viziuni care însumează, în fapt: o conducere inteligentă, o economie inteligentă, mobilitate inteligentă, mediu înconjurător inteligent și cetățeni inteligenți. Pentru tine și familia ta!

       Nu ar fi mai simplu să achiti, să soliciți, să depui documente sau cereri online din confortul casei tale? De ce să mai stăm la cozi pentru orice hârtie, taxă etc., să ne plimbam din instituție în instituție și să ne stresăm în condițiile în care există soluții de digitalizare?! Timpul nostru să îl folosim inteligent și calitativ!

       În general, birocrația în România atinge cote tot mai înalte și reprezintă o piedică în calea realizării progresului activităților din multe domenii. Dacă Estonia este țara unde digitalizarea a ajuns atât de departe încât cetățenii pot ajunge doar de trei ori în viață să semneze hârtii la diverse autorități, precum: căsătorie, divorț, vânzare-cumpărare proprietate, de ce nu am copia sistemul lor și l-am replica în orașul nostru și chiar în țară?

Oraș inteligent: idei ecologice în zona urbană

 

Vom trăi în orașe inteligente și vom dezvolta soluții care pot reduce poluarea și ne pot schimba obiceiurile într-un mod durabil. Unele dintre aceste tehnologii există deja și au fost premiate la Smart City Exhibition, Bologna. Vă prezentăm câteva prototipuri pentru orașele inteligente, de la hard disk-ul care luminează calea până la sistemul inteligent de partajare a bicicletelor, cu numeroase soluții concepute pentru viața de acasă și chiar pentru persoanele care suferă de boli invalidante. Acestea sunt soluții originale, durabile și cu costuri reduse și, mai presus de toate, deja implementate. Iată-le mai jos:

Orașul solar cu roboți domestici

 Solenica este un robot care permite utilizarea luminii soarelui pentru a ilumina spații și structuri. Automatul este capabil să direcționeze fasciculul de lumină în interiorul unei case, dar și în exterior, pentru a ilumina, de exemplu, spațiile publice. Un sistem inteligent, echipat cu „inteligență optică” care controlează proiecția luminii solare. Unde se instalează?  Pe balustrada balconului sau în grădină, dar și lângă monumente, străzi și piețe. Nu necesită nicio conexiune de alimentare, deoarece este auto-alimentat de celule fotovoltaice.

Park Smart

 Parcarea, ce problemă!  Dar în orașele viitorului, găsirea unui loc pentru mașină va fi joc de copii datorită sistemului care va permite să cunoaștem, în orice moment, disponibilitatea spațiilor libere într-o anumită zonă a orașului. Adio ture inutile, șoferul va putea merge direct la parcarea disponibilă. Acest lucru se datorează sistemului care utilizează videoclipuri de la camere, transferând informații către o aplicație și către navigator.

Arianna

 Dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere, Arianna este un sistem de navigație low-cost și minim invaziv care le permite celor cu probleme de vedere sau de mers să își sporească autonomia. Sistemul permite utilizatorilor să se deplaseze ghidați de smartphone-ul lor de-a lungul rutelor prestabilite, atât în ​​interior, cât și în exterior. Poate fi folosit în aeroporturi, muzee, spitale, centre comerciale dar și în stații, trotuare, păduri, natură și trasee turistice.  Arianna a fost dezvoltat de startup-ul In.Sight născut ca un spin-off al Universității din Palermo.

 

Touch4Movie

 Touch4Movie este un sistem inteligent pentru vizualizarea interactivă a conținutului video pe cele mai comune dispozitive mobile. Doar se atinge ecranul în punctele de interes (obiecte, oameni, locuri), iar sistemul va furniza informații multimedia. Foarte util pentru orașele inteligente, de exemplu în turism și în îmbunătățirea activelor arhitecturale, dar și în mobilitate și transportul public. A fost conceput de ICTinnovaSrL, un startup născut ca un spin off al Universității Sapienza.

Haladin’s

 Este o lampă de masă care monitorizează calitatea aerului și confortul mediului în interiorul clădirilor. De fapt, știm că în medii închise există numeroase substanțe nocive eliberate de sisteme, mobilier, vopsele și produse de curățare. HALADIN acționează ca un instrument de control, deoarece măsoară nivelurile de COV - compuși organici volatili - și formaldehidă prin trei LED-uri colorate,  calculează temperatura, umiditatea și luminozitatea: verde când aerul este curat, galben pentru niveluri de atenție și roșu în  cazul valorilor peste nivelurile de alarmă.

Sistem MHealth

 Conceput pentru ghidarea inteligentă a mersului în boala Parkinson, sistemul folosește sunete externe sau stimuli vibrotactili pentru a ajuta pacienții să evite apariția tulburărilor de mers. Se compune dintr-o aplicație și 3 senzori wireless mici, 2 pentru încălțăminte și unul pe portbagaj.  Aplicația conectează senzorii bluetooth la smartphone și, ori de câte ori parametrii de mers pe jos nu sunt corecți, un mesaj vocal îi instruiește pacientului ce să facă. Proiectat de Alberto Ferrari, un tânăr cercetător de la Universitatea din Bologna.