You are using an outdated browser. For a faster, safer browsing experience, upgrade for free today.

Se încarcă...

URBANISM - ARHITECTURĂ-PEISAGISTICĂ

Avem nevoie de un “urbanism inteligent”, nu doar de “orașe inteligente” prin planificări urbane, mediul durabil, conservarea tradiției, conservarea zonelor naturale. Urbanizarea trebuie făcută în echilibru cu natura și conservând activele culturale existente, respectând patrimoniul cultural, stilul și practicile tradiționale, simbolurile, semnele care transferă sensuri prin decorare și motive arhitecturale.


Brașovul este un oraș care are un centru vechi cu clădiri frumoase, însă nu sunt îngrijite, restaurate corespunzător. Brașovul nu are o linie arhitecturală unitară delimitată iar elemente arhitecturale vechi nu sunt integrate în sinergie  cu construcțiile noi. Mai grav, se construieste haotic și pe termen lung vom fi afectați de eșecurile actuale. Brașovul nu are o identitate unitară din punct de vedere architectural, cromatic. Orașul este considerat artefact, pentru că el este rezultatul fizic al aspirațiilor sociale urbane, creat prin elementele sale de referință: clădiri publice, arhitectură, desig, identitate, istorie, specificul zonei, originalitate, memoria locului, înfățișare, simbolistică, funcțiune, de care trebuie să ținem cont.

           Este necesară o viziune nouă a urbanismului arhitectural și peisagistic, prin abordarea inteligentă. Avem nevoie de politicieni curajoși care să privească pe termen lung. Viziunea noastră, a umaniștilor, se referă la viitorul Brașovului dar și la legătura sa cu trecutul. Istoria și diversitatea sunt elemente care conferă specificitatea și identitatea locală. Avem nevoie de profesioniști entuziaști și atitudini inedite în domeniul urbanismului care să implementeze o viziune strategică pentru a ne atinge aspirațiile.

 

Termoizolarea blocurilor

 

          Având în vedere proiectul nostru de a face din Brașov  un ”oraș frumos”, ne propunem identificarea unor surse de finanțare în vederea termoizolării tuturor blocurilor din municipiu, astfel încât întregul oraș să devină atractiv pentru localnici cât și pentru turiști, într-o armonizare cromatică și arhitecturală.

Ø Parcuri pop-up

Orașele sunt adesea construite mai mult pentru mașini decât pentru oameni și de aceea se naște parcul pop-up. O idee simplă care folosește o parcare dezafectată, unele plante, câteva obiecte verzi și iată un parc privat! Totul a început în San Francisco acum un deceniu cu proiectul PARK (ing) și de atunci s-a răspândit în întreaga lume cu idei precum ferme urbane temporare, demo ecologie, dezvoltând o mișcare care se sărbătorește o zi în fiecare an în  luna septembrie.

Ø Parcare subterană și depozit pentru biciclete

Bicicleta este una dintre cele mai ecologice soluții care poate fi folosită pentru transport, dar deseori apare problema unde să fie parcată în siguranță. Compania din Tokyo, Giken Seisakusho, a avut grijă de ea și a proiectat un „parc subteran pentru biciclete ecologice, rezistent la cutremure”. Cu o lățime de doar 7 metri, depozitul cilindric transportă biciclete, până la 204 vehicule, adânc în pământ. Proprietarii își pot recupera bicicleta cu o simplă atingere a unui buton care o va readuce la suprafață în doar 13 secunde.

Ø Lumină în copacii întunecați

 Daan Roosegaardeglow designer și artist olandez, s-a gândit la o plantă „bioluminiscentă”. Tehnologia experimentală combină ADN-ul de la bacteriile marine luminescente cu un genom al cloroplastului pentru a crea o meduză care produce strălucire.  Experimentarea este în desfășurare pentru a crea o versiune la scară industrială a tehnologiei de inspirație biomimicry. Cine știe dacă Roosegaarde speră că într-o zi va înlocui iluminatul stradal tradițional?!


Footfall harvestingpavegen -  Captarea piciorului pavegen

În fiecare zi, sute de navetiști și cumpărători din districtul estic londonez West Ham traversează pasarela pietonală ridicată lângă stația de metrou. Pavajul este decorat cu plăci de cauciuc inteligente cu grosimea de 5 mm, care captează energia cinetică produsă de piciorul pietonal și o transformă în electricitate pentru a alimenta iluminatul stradal. Pavegen, compania britanică din spatele inovației, a instalat un sistem similar pe Aeroportul Heathrow din Londra, printre alte locații internaționale. Acest proiect poate fi implementat în zone aglomerate  - pietonale, Gara Brașov etc.


 Ø Grădini Neo-murali

Grădinile de pe acoperiș sunt la modă de ceva vreme, dar acum le găsim și pe pereți. Datorită progreselor în domeniul hidrofoniei, fațadele unui număr tot mai mare de clădiri de birouri, magazine, instituții sunt decorate. Una dintre companiile aflate în fruntea boomului „peretelui viu” este compania din Marea Britanie ”Biotecture”.  Câteva exemple de „grădini verticale” ale companiei pot fi văzute în hotelul Taj din centrul Londrei și peretele de la ieșirea cu tubul Edgware Road.  În afară de estetică, pereții verzi sunt creditați cu reducerea poluării aerului și îmbunătățirea calității acestuia.


Proiectul CLEVER Cities Brașov  își propune să promoveze o schemă replicabilă de regenerare urbană durabilă și incluzivă social. Definirea regenerării spațiilor urbane este rolul elementelor naturaliste, așa-numitele „soluții bazate pe natură”, care devin instrumentul regenerării în sine, aducând beneficii nu numai la nivel de mediu, ci și la nivel social, cultural și economic.

Orașul Brașov are spații deseori lipsite de zone verzi și natură. Pe lângă faptul că are un impact asupra calității vieții persoanelor care locuiesc în orașe, lipsa zonelor verzi reprezintă, de asemenea, o problemă de mediu.

Soluțiile bazate pe natură sunt soluții care implică utilizarea elementelor naturale, cum ar fi plantele, copacii și spațiile verzi pentru a aborda problemele socio-ecologice, chiar și în mediul urban.

Orașele CLEVER doresc să adopte soluțiile bazate pe natură ca mijloc de îmbunătățire a sănătății publice, a coeziunii sociale, a siguranței cetățenilor și a crea oportunități economice.

 Principalele obiective ale orașelor CLEVER sunt:

Ø dezvoltarea unei abordări inovatoare de co-creare și implementare pentru a promova regenerarea urbană durabilă și incluzivă social;

Ø introducerea soluțiilor bazate pe natură, ca instrument în procesele de planificare urbană;

Ø înființarea unor ateliere pentru eleborarea soluțiilor bazate pe natură, într-un proces de co-creare;

Ø monitorizarea și evaluarea rezultatelor acțiunilor desfășurate în vederea replicabilității intervenției.


Vom lucra la proiectarea și construirea barierelor fonice prin includerea elementelor naturaliste și implementarea de infrastructuri ecologice la nivelul cartierelor din Brașov:

  • - crearea acoperișurilor verzi prin implicarea rețelei de părți interesate locale (administratori și proprietari de condomenii și chiriași de case, experți în acoperișuri verzi și companii specializate), furnizarea de stimulente dedicate și o campanie de informare pe scară largă; 
  • - managementul inovator și participativ “VERDE “ și integrarea elementelor experimentale capabile să atenueze zgomotul liniilor de cale ferată, în cartierele Gară, Astra și Bartolomeu.


O arhitectură reuşită este aceea care se armonizează cu specificul locului. Dezvoltarea nu trebuie să ne facă să aruncăm trecutul, ci să-l preţuim şi să-l păstrăm cât mai viu. Aşa cum ne place să păstrăm fotografii, ca să ne amintim cum eram când eram mai mici, sau cum erau în trecut bunicii sau străbunicii noștri, pe care poate nu am avut ocazia să îi cunoaștem, așa este bine să păstrăm şi mărturiile construite ale trecutului. Dacă nu ar exista mărturii ale trecutului, nu am putea şti cine suntem noi astăzi. Gândiţi-vă cum ar fi dacă ne-am trezi într-o dimineaţă fără amintiri.

  • Mobilitatea durabilă sau noua frontieră a călătoriilor

Mobilitatea urbană

       În prezent, alegerea mijloacelor de transport se bazează pe evaluări ale comodității utilizatorului, care pot fi descrise prin trei variabile: timp, cost și spațiu.

O nouă cultură a mobilității

            Avantajele sunt numeroase -inclusiv reducerea congestiei rutiere, în special în zone și de-a lungul celor mai aglomerate rute;  îmbunătățirea serviciilor oferite de transportul colectiv;  creșterea ofertei de transport intermodal;  reducerea impactului asupra mediului, precum și a accidentelor rutiere.

Green mobility

          Potrivit cercetării, cel mai rapid mijloc de transport în creștere va fi bicicleta, având în vedere o creștere preconizată de 18% până în 2030. Alegerea mersului pe jos va crește cu 15%, la fel ca o creștere de 6%  în utilizarea transportului public.  "În deceniul care urmează - a explicat Andrea Galimberti, șef de mobilitate, Kantar Insight - vom vedea o schimbare semnificativă în modul de deplasare prin orașe. Va exista o preferință clară pentru vehicule mai ecologice decât mașina proprie. Tehnologia va fi decisivă pentru proiectarea  unui viitor durabil. Dar fiecare oraș este diferit și ceea ce este eficient la New York poate să nu fie eficient la Tokyo.”


           Marile orașe ale lumii trebuie să-și planifice strategic inițiativele în funcție de nevoile viitoare ale cetățenilor.

Până în 2032, jumătate din mașinile vândute în întreaga lume vor fi electrice.  În 2050, transportul rutier va vedea cu 75% mai multe vehicule, dar va consuma mult mai puțin decât astăzi: acestea sunt doar câteva dintre prognozele conținute în noul raport anual al Energy Transition Outlook (ETO 2019) al organismului internațional de certificare DNV GL. O electrificare din ce în ce mai răspândită va fi responsabilă pe termen lung pentru o schimbare radicală a cererii de energie.  Avantajelor de mediu legate de e-mobilitate li se vor alătura și cele de natură economică, cu costuri legate de gestionare și întreținere reduse în comparație cu cele ale mașinilor convenționale, fără a menționa prognoza unei scăderi semnificative a costurilor bateriei pentru vehiculele electrice.